Jackfruit

Si pentru ca tot am mers cu masina la Puerto Vallarta, am putut sa oprim pe marginea drumului si sa cumparat ceea ce am vrut sa cumparam de mult, dar nu aveam de unde: Jackfruit sau Yaca (in Mexic). Este un fruct fantastic, care creste in regiunile tropicale. Cand eram copil il vedeam pe timbrele din Malayezia si ma minunam. Problema e ca nimeni nu putea sa-mi spuna ce e fructul respectiv. Se intalneste mai ales in Asia de Sud si Sud-est, dar si in Mexic. Este fructul national al Bangladeshului si este cel mai mare fruct din lume. Chiar daca nu va vine sa credeti, creste pe trunchiul unui copac din familia dudului si este cu adevarat ENORM: poate sa cantareasca 40kg si sa atinga 1m lungime pe 50cm diametru. Noi am cumparat unul normal, de doar 7 kg de la o tanti care vindea printre altele: ananas, banane, nuci de cocos, yuca si tot felul de minuni tropicale. Fructul contine o multitudine de vitamine si minerale, dar partea cea mai interesanta este aroma. Daca ati consumat guma de mestecat cu aroma de cocktail de fructe de la Wrigley, aia este aroma, dulce si aducand aminte de toate placerile unei salate de fructe tropicale. Este fantastic! De fapt inspiratia pentru repectiva guma de mestecat a venit tocmai de la fructul cu pricina.

 Fotografie de pe site-ul Universitatii Purdue. Este una din pozele pe care le puteti intalni in cartea cercetatoarei Julia Morton (Fruits of Warm Climate) alaturi de descrierea altor specii de fructe tropicale.

Fructul in sine reprezinta o surpriza. Cand este copt, culoarea devine galbuie, cu pete maronii si se simte un miros dulceag. Pentru a taia fructul aveti nevoie de un cutit mare, foarte bine ascutit (pielea fructului este foarte rezistenta) si uns cu ulei. De fapt se recomanda sa va ungeti mainile cu ulei inainte sa il taiati, pentru ca fructul contine latex si o sa sfarsiti prin a va lipi de orice. Se taie longitudinal, exact ca un pepene. Inauntru se afla surpriza: pulpa alba din centru nu este comestibila, trebuie indepartata cu cutitul. O sa observati pe margini, intre pulpa si coaja o serie de alveole galbui. Aceea este partea comestibila: zeci de alveole prinse intr-o retea de fibre albicios-galbui, care nu se consuma (chiar daca in India si Bangladesh se prepara in curry) si care trebuiesc desprinse si curatate. In interiorul alveolelor, alta surpriza: samburele. Este si el comestibil, puteti sa-l prajiti si sa-l consumati cu sare, sa-l fierbeti in apa sarata pentru 25 de minute sau sa-l preparati ca pe fasole. Este foarte bun si se poate servi pe post de garnitura la mancaruri exotice (cum ar fi pui cu ananas sau curry de ce-o fi daca va place). La final, dupa ce ati extras toate alveolele si ati scos toti samburii, o sa vedeti ca aveti o cantitate suficienta pentru a organiza o mica petrecere cu prietenii, pentru ca nu o sa puteti manca singuri tot! Pulpa comestibila a alveolelor se poate consuma cruda sau se poate praji (exact ca in cazul cartofilor prajiti) si servi pudrata cu zahar. In mod curent alveolele se usuca si se consuma sub forma de cipsuri. 

Pofta buna! (daca aveti de unde sa cumparati yaca :) )